ETNOGRAFIE
Etnografie
Gospodaria taraneasca
Ocupatii si mestesuguri
Instalatii traditionale
Costumul popular
Obiceiuri traditionale
Gastronomia
 
 
 
NATURA
Prezentare
Relieful - muntii
Clima
Hidrografia
Vegetatia - flora
Fauna
Rezervatii naturale
 
 
 
SPIRITUALITATE
Spiritualitate
Mănăstirea Berivoi
Mănăst. Breaza si Bucium
Mănăstirea Cārţişoara
Mănăstirea Dejani
Mănăstirea Faget si Boholt
Mănăst. Sāmbăta de Sus
Biserici fortificate
 
 
 
TURISMUL
Prezentare generala
Agroturism si turism rural
Turism ecumenic
Turism ecvestru
Atractii turistice
 
 
 
HARTA FAGARASULUI

 

 
 
 
ADRESE WEB UTILE
Presedintele Romāniei
Senatul Romāniei
Camera deputatilor
Guvernul Romāniei
Ministere
Institutii publice
Ministerul Internelor si Reformei Administrative

Instalatii traditionale

"...numai datorita aluatului din care sunt plamaditi, inflexibilei lor dārzenii, la poalele muntilor īnalti si albastri nu se īntinde o tara a saraciei..."

Geo Bogza - "Cartea Oltului"

 

     Apa este elementul fara de care viata nu ar putea exista. In Tara Făgăraşului, din inima munţilor, izvorăsc ape limpezi ce formează pe parcursul lor pāraie repezi si īnvolburate. Fagaraseanul, omul trăit de secole la munte, a ştiut dintotdeauna sa-si facă natura un prieten adevărat astfel ca a pus "la lucru" apele cristaline ale muntelui.
     Un proverb local spune ca, daca apa trece peste şapte pietre, atunci ea este buna de băut. Preţuita si adorata, apa este folosita nu doar pentru efectele sale benefice asupra organismului uman, ci si ca forţa motrice īn gospodărie. Pe fiecare dintre cele şapte vai ale Munţilor Fagaras exista un pārāu ce a fost folosit de localnici pentru a acţiona fie joagarele necesare la prelucrarea lemnului īn cherestea, fie morile de apa ce măcinau grāul, porumbul si alte cereale, fie instalaţiile de īmpāslire (īngrosare), scarmanare si spălare a straielor de lāna.
     Joagarele acţionate de apa s-au dezvoltat mai ales īn partea de vest a Tarii Făgăraşului, apariţia lor fiind favorizata de zona bogata īn păduri, precum si de prezenta cursurilor repezi ale rāurilor de munte, cu debit mare si o cădere īnalta. Clădirea ce adăposteşte ferăstrăul si mecanismele sale prezintă doua nivele: la etaj se afla instalaţia de tăiat lemnul si mecanismul de tracţiune (respectiv suportul mobil pentru ferastraul-banda si tălpica mobila ce cară buştenii); parterul este săpat īn pămānt si adăposteşte mecanismul de transmisie cu cele doua componente de baza - roata de apa si roata de transmisie. Apa este condusa printr-un jgheab de lemn la roata de apa; aceasta - printr-un sistem de transmisie simplu - generează si menţine o mişcare de rotaţie continua care serveşte la tăierea verticala a cherestelei. īn prezent, aceste joagare au fost īnlocuite de instalaţii moderne acţionate electric.
     Calatorul are si azi posibilitatea sa vadă la lucru, aici, īn Tara Făgăraşului (īn satele Ohaba, Bucium, Cārtisoara), mori de apa din secolul trecut, concurānd cu tehnologiile moderne. Rotile acţionate de forţa apei erau confecţionate din lemn, iar mai tārziu au fost īnlocuite cu roti de metal. Lagărul care susţine mişcarea de rotaţie a rămas tot din cremene alb, si este cea mai sigura soluţie, rulmenţii neputānd rezista aici. Faina produsa are un gust inconfundabil. Bobul de porumb este măcinat de pietre cu o viteza mica, fata de cea a morilor moderne acţionate electric, iar localnicii spun ca este "cea mai buna faina din lume". Pietrele de moara sunt executate de meşteri pietrari si, datorita uzurii, ele trebuiesc periodic "ferecate", operaţie de fineţe pe care doar cunoscătorii sunt chemaţi sa o facă.
     Industria textila bazata pe exploatarea energiei cinetice a cursurilor de apa datează din vremuri străvechi. Dārsta sau piua rudimentara acţionată de o apa curgătoare, īn care se băteau postavul si dimia (ţesătura groasa de lāna alba), este o instalaţie hidraulica populara apăruta pentru prima oara īn jurul anului 1000 d. Hr. Pe teritoriul Romāniei, folosirea acestui dispozitiv apare menţionata după 1300; un document din 1441 atesta prezenta unei astfel de instalaţii īn satul Voila, pe Olt, īn Tara Făgăraşului. Dārstele, ca si pivele, reuşeau sa īmpāsleasca ţesăturile din lāna, prin frecarea si presarea lor īntre doi cilindri rotitori si prin lovirea lor cu ciocane de lemn acţionate vertical īntr-un mediu umed.
     Daracul este un dispozitiv constituit din doua piese cilindrice prevăzute cu dinţi īn forma de cuie, folosit pentru scărmănatul lānii si al altor materiale textile.
     Vāltoarea reprezintă, īn Romānia, cea mai veche tehnologie hidraulica de procesare a produselor textile. Parte componenta obligatorie a procesului de īmpāslire a straielor, vāltoarea se constituie ca o instalaţie simpla si naturala. Ea imita vāltorile caracteristice cursurilor de apa de la munte si consta īn folosirea efectului mecanic al jetului de apa - proiectat de regula la baza instalaţiei sub forma unui trunchi de con răsturnat - pentru a crea un curent circular care sa rotească straiul īn vāltoare. Un complex de industrii textile avānd īn componenta doua vāltori, un darac, dārsta si piua a fost restaurat si introdus īn circuitul turistic īn satul Lisa.

 

 

 

 

 

 

 

Copyright © 2006 - 2008. Primaria Municipiului Fagaras. Toate drepturile rezervate.
Concept si grafica : Marius Moruz | Programare Web realizata de: hDesign.ro