ETNOGRAFIE
Etnografie
Gospodaria taraneasca
Ocupatii si mestesuguri
Instalatii traditionale
Costumul popular
Obiceiuri traditionale
Gastronomia
 
 
 
NATURA
Prezentare
Relieful - muntii
Clima
Hidrografia
Vegetatia - flora
Fauna
Rezervatii naturale
 
 
 
SPIRITUALITATE
Spiritualitate
Mănăstirea Berivoi
Mănăst. Breaza si Bucium
Mănăstirea Cārţişoara
Mănăstirea Dejani
Mănăstirea Faget si Boholt
Mănăst. Sāmbăta de Sus
Biserici fortificate
 
 
 
TURISMUL
Prezentare generala
Agroturism si turism rural
Turism ecumenic
Turism ecvestru
Atractii turistice
 
 
 
HARTA FAGARASULUI

 

 
 
 
ADRESE WEB UTILE
Presedintele Romāniei
Senatul Romāniei
Camera deputatilor
Guvernul Romāniei
Ministere
Institutii publice
Ministerul Internelor si Reformei Administrative

Fauna

       "Semeti, iau īn stapānire pamāntul, zornaindu-si īn adāncul lui inelele de cremene. Zarea e pecetluita acolo unde ei īsi aseaza fiinta, iar lumea, ferecata pāna īn temelii."
Geo Bogza - "Cartea Oltului"

 

     Fauna zonei este cea mai reprezentativă din ţara noastră, mai ales īn ceea ce priveşte fauna Munţiilor Făgăraş. Din timpuri străvechi, vānătorii din partea locului au umanizat natura dură a munţilor, au domesticit izolarea mitică īn realităţi accesibile oamenilor. Acestea, prelungite īn timp, nu sunt altceva decāt īnseşi capetele turismului din zilele noastre. Dacă īncepem să urcăm din lunca Oltului spre īnălţimile munţilor şi vom observa atent unde călcăm, viaţa pulsează īn toate zonele pe care le depăşim pānă la creastă.

     Nu se poate trece fără a se vedea o lume de nevertebrate, nu mai puţin de peste 1500 specii de gāndaci, iar ca exemplu sunt: croitorul, cărăbuşul, fluturii, apoi peste 800 specii din care unele sunt specifice Făgăraşului. Sunt bine reprezentate şi amfibienii, tritonii, salamandra, broasca brună. Dintre şopārle amintim şopārla fără picioare care īn această zonă este greşit denumit popular napārca. Dintre tārātoare se remarcă vipera neagră, care atāt vara cāt şi toamna, īn zilele frumoase poate fi văzută, mai ales pe versanţii īnsoriţi.

     Īn apele repezi şi cristaline se zbenguiesc păstrăvii, scobarul, mreana, lipan, boisteanul.

     Dintre mamiferele mari, īntālnim urcānd de la poalele Munţilor Făgăraş următoarele: căpriorul, denumit ţapul roşu, cu femela sa căprioara care nu are coarne şi progeniturile sale, iezii; cerbul sau taurul de cerb cu femela lui, ciuta sau vaca de cerb (fără coarne) viţelul lor; mistreţul cu femela lui şi progeniturile numite godanacii; lupul cu lupoaica şi căţeii de lup; felinele ca rāsul şi pisica sălbatică; jderul de copac şi cel de piatră. Mai sunt şi animale mai mici precum: veveriţa, nevăstuica, iar īn apele de munte unde se găsesc păstrăvi este nelipsita vidra.

     Cele mai reprezentative animale sălbatice sunt caprele negre, masculul numindu-se ţap negru, iar femela capra neagră care are iezii. Atāt masculul cāt şi femela poartă coarne care nu le cad niciodată, atāt la cerb cāt şi la căprior acestea căzāndu-le īn fiecare an.

     Păsări ale zonei sunt: cocoşul de munte, vulturii suri, vulturii bruni, acvilele sau pajurele, care sunt din ce īn ce mai rare, dealtfel ca şi vulturii. Īntr-un număr mai mare īntălnim corbii, gaiţa, şorecarul comun, buha mare, huhurezul, bufniţele mari şi mici. Alte specii de păsări mai mici, dar foarte numeroase sunt: brumăriţa de pădure, cucuveaua pitică, cucuveaua īncălţată, ciocănitoarea, piţigoiul maţat, forfecuţa, codobatura, ciocănitoarea neagră, mierla şi altele, toate acestea regăsindu-se pe tot cuprinsul zonei Făgăraş.

     Este asemănătoare cu cea existenta īn īntreaga Europa Centrala. Exemplarele rare, sau de mare importanta cinegetica, populează īn special formele īmpădurite ale reliefului īnalt. Dintre toate, mamiferele sunt cel mai bine reprezentate.
     Si din punct de vedere al faunei deosebim trei zone distincte -alpina, subalpina si depresionara. īn zona alpina fauna nu excelează prin bogăţie si o prea mare varietate, fiind dominata de coleoptere, lepidoptere si unele specii de reptile. Doar zborul maiestuos al vulturilor si acvilelor completează fericit peisajul dominat de īnălţimile stāncoase. īn masivul Fagaras caprele negre zboară parca de pe o stānca pe alta, retragāndu-se cu iuţeala la apariţia omului.
     In zona subalpina, prin pădurile de conifere si foioase, īntālnim mamifere caracteristice: ursul brun, cerbul carpatin al cărui boncaluit poate fi auzit īn nopţile senine de toamna, lupul care se vede destul de rar, turme de mistreţi, jderi, pisici sălbatice, rāsi, vulpi, dihori. Dintre rozătoare, veveriţa īmpodobeşte peisajul pădurilor de fag sau bradete.     

     Ca zburătoare merita menţionate cocosul de munte, ierunca si cojoaica roşie de stānca; potārnichea, pasare de interes cinegetic, originara din ţinuturile de stepa, s-a adaptat si condiţiilor depresionare. Reptile sunt puţine (sopārle) si dintre amfibieni amintim salamandrele, tritonii si broaştele; dintre pasări se īntālnesc vāntureii, sortita, sorecarii si huhurezul.
     In zonele depresionare, principala bogăţie cinegetica o constituie iepurii; īntālnim īnsă si mistreţi, căpriori, iar īn iernile grele chiar si lupi. Pe Valea Oltului si pe văile unora dintre afluenţii acestuia ratele sălbatice si berzele īsi găsesc vara adăpost printre stufărişuri.
     Ihtiofauna este reprezentata prin păstrăvii, lostritele si lipanii care populează apele repezi de munte; īn rāul Olt si īn celelalte ape de ses sunt prezenţi somnul, crapul, stiuca, cega; īn zonele repezi ale Oltului putem īntālni frecvent mreana, scobarul si lipanul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Copyright © 2006 - 2008. Primaria Municipiului Fagaras. Toate drepturile rezervate.
Concept si grafica : Marius Moruz | Programare Web realizata de: hDesign.ro