ETNOGRAFIE
Etnografie
Gospodaria taraneasca
Ocupatii si mestesuguri
Instalatii traditionale
Costumul popular
Obiceiuri traditionale
Gastronomia
 
 
 
NATURA
Prezentare
Relieful - muntii
Clima
Hidrografia
Vegetatia - flora
Fauna
Rezervatii naturale
 
 
 
SPIRITUALITATE
Spiritualitate
Mănăstirea Berivoi
Mănăst. Breaza si Bucium
Mănăstirea Cârţişoara
Mănăstirea Dejani
Mănăstirea Faget si Boholt
Mănăst. Sâmbăta de Sus
Biserici fortificate
 
 
 
TURISMUL
Prezentare generala
Agroturism si turism rural
Turism ecumenic
Turism ecvestru
Atractii turistice
 
 
 
HARTA FAGARASULUI

 

 
 
 
ADRESE WEB UTILE
Presedintele României
Senatul României
Camera deputatilor
Guvernul României
Ministere
Institutii publice
Ministerul Internelor si Reformei Administrative

Turism ecvestru

      "În contrast de necrezut cu vitregia istoriei (...) este frumusetea tarii prin care Oltul

se duce spre apus." Geo Bogza - "Cartea Oltului"

 

     In Tara Făgăraşului, Herghelia de la Sâmbăta de Jos este singura herghelie din România unde rasa pur sânge de Lipitani -renumita atât în tara cât si în străinătate - este crescută si îngrijită de peste un secol.
Scurt istoric. Sediul central al hergheliei se afla pe terenul castelului Bruckental, ce a fost ridicat în 1760, în timpul împărătesei Măria Tereza. Herghelia de la Sâmbăta de Jos s-a înfiinţat în 1874. Păşunile alpine de la poalele Munţilor Fagaras, cu condiţiile climaterice favorabile si parametrii de sol asemănători cu cei din Carst, din zona Lipizza, au făcut sa se aleagă aceasta zona. La aceasta se adaugă asemănarea dintre rasa veche transilvăneană si rasa Lipitan.
     In al doilea deceniu al secolului XX, România pierde rasa de lipitani de la Sâmbăta, în urma mutării întregii herghelii - dotare si efectiv de cai - în Ungaria. Timp de trei ani, caii Lipitani de la Sâmbăta au reprezentat Ungaria. Nu după mult timp, la Sâmbăta s-a înfiinţat o noua rasa de Lipitani. De atunci, aceasta rasa de pur sânge nu a rnai fost în pericol de a se desfiinţa. în anii 1980, herghelia de la Sâmbăta avea un efectiv de 600 de capete, rasa curata, fiind cea mai mare herghelie din lume.
     In prezent, la herghelia de la Sâmbăta de Jos se afla aproximativ 300 de cai, din care 70 iepe de prasila si 12 armăsari pepinieri. Amintim de asemenea caii de turism ecvestru, caii de sport, caii de monta si tineret. Obiectivul de la Sâmbăta de Jos se ocupa nu numai de creşterea cailor, ci si de activităţi colaterale precum reproducerea si dresajul cailor sau producerea hranei animalelor.
     Rasa Lipitan. Lipitanii trebuie sa se încadreze în anumite standarde legate de înălţime, culoare si aspect. înălţimea standard a unui armăsar la vârsta de 6 ani ar trebui sa fie între 152 - 1S4 cm. La fatare, rnânzii au o culoare închisa - de regula bălan sau vânat - însă în perioada când au între 6-10 ani, ei devin albi. Lipitanii ajung la maturitate destul de târziu, având o medie de viata cuprinsa între 28-33 de ani. La herghelia de la Sâmbăta de Jos exista lipitani negri, vânat rotaţi, murgi si roibi. în timpul zilei, iepele- mama se scot la pasune, iar lipitanii pentru turism ecvestru si dresaj sunt antrenaţi zilnic.
Poziţionare geografica. Sâmbăta de Jos este situata la o altitudine de 400 m, la o distanta de 10 km de masivul Fagaras. Pentru a ajunge la Herghelia Sâmbăta de Jos, se urmează drumul european E 58. La 45 km de Sibiu, înspre Braşov, se afla un indicator.
 

     "Fântânita Craiesei". La numai câţiva km de oraşul Fagaras, în imediata apropiere a H&rgheliei Sâmbăta de Jos, se întinde o regiune frumoasa, de aproximativ 17 hectare de lacuri. Aceasta regiune adăposteşte unul dintre cele mai interesante complexuri turistice din zona : " Fântânita Craiesei ". Datorita oazelor de apa ce mărginesc complexul turistic, locuitorii Tarii Făgăraşului au numit aceasta zona " La Lacurile Beclean ".
 

     Scurt istoric. Nimeni nu cunoaşte exact originea amenajărilor de la "Fântânita Craiesei". Istoricii atesta prezenta, în aceasta regiune, a unei sectii aparţinând domeniilor Imperiului Habsburgic si care, ulterior, în perioada interbelica, a devenit secţie a domeniilor regale.
    

     In prezent, complexul deţine un hotel-pensiune si un restaurant ce oferă turiştilor specialităţi culinare cu specific românesc. Punctul principal de atracţie turistica îl constituie însă tradiţia locului în ceea ce priveşte turismul ecvestru, si anume posibilitatea practicării si învăţării echitatiei. In plus, lacurile - populate cu peste de producţie -oferă oaspeţilor sai oportunitatea de a pescui păstrăv si crap.

 

 

 

 

 

 

Copyright © 2006 - 2008. Primaria Municipiului Fagaras. Toate drepturile rezervate.
Concept si grafica : Marius Moruz | Programare Web realizata de: hDesign.ro