Fauna


Fauna zonei este cea mai reprezentativă din ţara noastră, mai ales în ceea ce priveşte fauna Munţiilor Făgăraş. Din timpuri străvechi, vânătorii din partea locului au umanizat natura dură a munţilor, au domesticit izolarea mitică în realităţi accesibile oamenilor. Acestea, prelungite în timp, nu sunt altceva decât înseşi capetele turismului din zilele noastre. Dacă începem să urcăm din lunca Oltului spre înălţimile munţilor şi vom observa atent unde călcăm, viaţa pulsează în toate zonele pe care le depăşim până la creastă.

Nu se poate trece fără a se vedea o lume de nevertebrate, nu mai puţin de peste 1500 specii de gândaci, iar ca exemplu sunt: croitorul, cărăbuşul, fluturii, apoi peste 800 specii din care unele sunt specifice Făgăraşului. Sunt bine reprezentate şi amfibienii, tritonii, salamandra, broasca brună. Dintre şopârle amintim şopârla fără picioare care în această zonă este greşit denumit popular napârca. Dintre târâtoare se remarcă vipera neagră, care atât vara cât şi toamna, în zilele frumoase poate fi văzută, mai ales pe versanţii însoriţi.

În apele repezi şi cristaline se zbenguiesc păstrăvii, scobarul, mreana, lipan, boisteanul.

Dintre mamiferele mari, întâlnim urcând de la poalele Munţilor Făgăraş următoarele: căpriorul, denumit ţapul roşu, cu femela sa căprioara care nu are coarne şi progeniturile sale, iezii; cerbul sau taurul de cerb cu femela lui, ciuta sau vaca de cerb (fără coarne) viţelul lor; mistreţul cu femela lui şi progeniturile numite godanacii; lupul cu lupoaica şi căţeii de lup; felinele ca râsul şi pisica sălbatică; jderul de copac şi cel de piatră. Mai sunt şi animale mai mici precum: veveriţa, nevăstuica, iar în apele de munte unde se găsesc păstrăvi este nelipsita vidra.

Cele mai reprezentative animale sălbatice sunt caprele negre, masculul numindu-se ţap negru, iar femela capra neagră care are iezii. Atât masculul cât şi femela poartă coarne care nu le cad niciodată, atât la cerb cât şi la căprior acestea căzându-le în fiecare an.

Păsări ale zonei sunt: cocoşul de munte, vulturii suri, vulturii bruni, acvilele sau pajurele, care sunt din ce în ce mai rare, dealtfel ca şi vulturii. Într-un număr mai mare întălnim corbii, gaiţa, şorecarul comun, buha mare, huhurezul, bufniţele mari şi mici. Alte specii de păsări mai mici, dar foarte numeroase sunt: brumăriţa de pădure, cucuveaua pitică, cucuveaua încălţată, ciocănitoarea, piţigoiul maţat, forfecuţa, codobatura, ciocănitoarea neagră, mierla şi altele, toate acestea regăsindu-se pe tot cuprinsul zonei Făgăraş.

Este asemănătoare cu cea existenta în întreaga Europa Centrala. Exemplarele rare, sau de mare importanta cinegetica, populează în special formele împădurite ale reliefului înalt. Dintre toate, mamiferele sunt cel mai bine reprezentate.

Si din punct de vedere al faunei deosebim trei zone distincte -alpina, subalpina si depresionara. în zona alpina fauna nu excelează prin bogăţie si o prea mare varietate, fiind dominata de coleoptere, lepidoptere si unele specii de reptile. Doar zborul maiestuos al vulturilor si acvilelor completează fericit peisajul dominat de înălţimile stâncoase. în masivul Fagaras caprele negre zboară parca de pe o stânca pe alta, retragându-se cu iuţeala la apariţia omului.

In zona subalpina, prin pădurile de conifere si foioase, întâlnim mamifere caracteristice: ursul brun, cerbul carpatin al cărui boncaluit poate fi auzit în nopţile senine de toamna, lupul care se vede destul de rar, turme de mistreţi, jderi, pisici sălbatice, râsi, vulpi, dihori. Dintre rozătoare, veveriţa împodobeşte peisajul pădurilor de fag sau bradete.

Ca zburătoare merita menţionate cocosul de munte, ierunca si cojoaica roşie de stânca; potârnichea, pasare de interes cinegetic, originara din ţinuturile de stepa, s-a adaptat si condiţiilor depresionare. Reptile sunt puţine (sopârle) si dintre amfibieni amintim salamandrele, tritonii si broaştele; dintre pasări se întâlnesc vântureii, sortita, sorecarii si huhurezul.

In zonele depresionare, principala bogăţie cinegetica o constituie iepurii; întâlnim însă si mistreţi, căpriori, iar în iernile grele chiar si lupi. Pe Valea Oltului si pe văile unora dintre afluenţii acestuia ratele sălbatice si berzele îsi găsesc vara adăpost printre stufărişuri.

Ihtiofauna este reprezentata prin păstrăvii, lostritele si lipanii care populează apele repezi de munte; în râul Olt si în celelalte ape de ses sunt prezenţi somnul, crapul, stiuca, cega; în zonele repezi ale Oltului putem întâlni frecvent mreana, scobarul si lipanul.